Praznice

Curtea Țărănească

Șezătoarea – rânduiala care ține satul viu

În Măldărești, la poalele munților, încă bate inima satului așa cum bătea pe vremuri: la șezătoare. Când ziua se lasă, iar lampa pâlpâie în fereastră, oamenii se strâng laolaltă, cu lucru de mână, cu povești, cu glume și cânt. Femeile torc ori frământă plăcinte, bărbații cioplesc din lemn ori povestesc snoave, iar tinerii prind jocul și hora. Aici nu e doar trudă, ci și veselie, căci șezătoarea era și rămâne sărbătoarea de peste an a satului.

Astăzi, la Curtea Țărănească, această rânduială veche nu s-a pierdut, ci s-a păstrat ca mândria și comoara locului. Chiar dacă oaspeții se odihnesc prin odăile altor case din sat – fiecare cu prispa și rostul ei –, toți se adună la Curte, care este și astăzi inima satului. Aici se pune masa mare, cu bucate gătite molcom la foc de lemne, și aici se ține șezătoarea, așa cum au știut străbunii să lege comunitatea.

Oaspeții nu rămân pe margine: sunt poftiți să guste, să cânte, să învețe meșteșugul ori să joace hora în bătătură. Șezătoarea nu se arată ca spectacol, ci ca viață curată, în care intri cu tot sufletul și din care ieși mai bogat la inimă.

Curtea Țărănească

Adevărata podoabă a Măldăreștiului

De aceea, șezătoarea este adevărata podoabă a Măldăreștiului și unul dintre cele mai puternice motive de a călca pragul Curții Țărănești. Cine vine aici, pleacă nu doar cu amintiri, ci cu simțirea că a fost parte dintr-o rânduială veche, ținută vie de oameni și de sat.

Praznice la Curtea Țărănească

Haideți la Curtea Țărănească din Măldărești să prindeți sărbătorile așa cum erau odinioară, cu rânduială, cu bucate alese și cu inimile strânse laolaltă!

Crăciunul

La Crăciun, satul se umple de miros de pâine caldă, cozonaci și cârnați afumați, iar Curtea Țărănească devine vatră de colinde și de bucurie. Bradul, împodobit cu nuci, mere și colăcei, păstrează datina veche, iar în Ajun, copiii și flăcăii colindători aduc vestea Nașterii. Oaspeții sunt poftiți la șezătoare, cu vin fiert, nuci coapte și povești lângă sobă, unde glasurile se împletesc cu cântec și urări de sănătate.

Anul Nou – Revelionul

Trecerea în Anul Nou se face la Curtea Țărănească cu lăutari, cu chiuituri și cu horă în bătătură, așa cum era datina. La masa bogată, pregătită cu grijă de gazde, toți se adună împreună, iar la miezul nopții clopotele bisericii răsună peste dealuri. Urăturile, plugușorul și voia bună prind pe fiecare, iar începutul de an se petrece în cântec, joc și nădejde de rod și sănătate.

Boboteaza

Ziua Bobotezei aduce satul în alai de rugăciune și de binecuvântare. Oaspeții sunt chemați să ia parte la slujba și la sfințirea apelor, după care Curtea îi primește cu masa așezată: bucate de post, apoi pește gătit după rânduiala locului. Seara, șezătoarea adună din nou gazde și vizitatori în cântec, snoavă și tihnă, păstrând frumusețea acestei sărbători pline de rost.

Paștele

La Paști, Curtea Țărănească răsună de cântece pascale și de clinchet de clopote. Oaspeții merg cu gazdele la biserică pentru a lua lumină, iar la întoarcere sunt primiți cu masa pascală: miel fript, pască aurie, ouă roșii, brânză de la stână și vin nou. În curte se cântă și se joacă, iar bucuria Învierii se simte în fiecare gest de împărtășire și ospitalitate. Paștele la Curtea Țărănească este o trăire curată a luminii.

Rost și rânduială la Curtea Țărănească

Aici, în inima satului, unde casele cu prispă și ulițele pline de tihnă păstrează încă mirosul vremurilor bune, praznicul nu-i doar masă și veselie, ci o ocazie de a gusta din plin viața satului românesc de odinioară. Oaspeții, chiar dacă sunt găzduiți în alte gospodării din sat, se adună cu toții la Curte Țărănească, locul unde se întâlnesc drumurile, unde masa se pune bogată și unde tradiția este la ea acasă

Cei care ne calcă pragul nu vin doar să privească, ci să trăiască sărbătorile ca odinioară: cu colindători în Ajun, cu hore și chiuituri de Anul Nou, cu apa sfințită de Bobotează și cu lumina Învierii de Paști.